Somn REM: Ce Este, Faze și De Ce Este Important

Somnul REM se remarcă prin caracteristicile sale unice și impactul asupra funcțiilor fiziologice și psihologice. Deși este asociată cu perioada de visare, somnul REM este responsabil pentru dezvoltarea creierului și procesarea emoțiilor. În acest articol analizăm ce este somnul REM, de ce este important și care sunt tulburările de somn asociate cu această fază a somnului.

Ce înseamnă somn REM?

Somnul REM reprezintă o fază a somnului asociată cu visele și consolidarea memoriilor. În timpul acestei faze, activitatea creierului, respirația, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, iar ochii se mișcă rapid. Somul REM începe după aproximativ 90 de minute de somn și se repetă la fiecare 90 de minute. Majoritatea persoanelor experimentează o senzație de paralizie datorită faptului că creierul semnalează măduva să blocheze mișcarea brațelor și picioarelor. Somnul REM a fost descoperit prima dată în 1950 când oamenii de știință studiau somnul bebelușilor și au observat că ochii se mișcă rapid, de aici și denumirea de REM (Rapid Eye Movement).

Ce se întâmplă în timpul la REM?

În timpul fazei REM, ochii se mișcă rapid sub pleoape, ritmul cardiac accelerează ,iar respirația devine iregulată. Spre deosebire de alte etape ale somnului în care activitatea creierului scade, creierul devine foarte activ, iar undele cerebrale mai variabile.

Corpul funcționează în mod similar ca și atunci când ești treaz, cu excepția faptului că ochii sunt închiși și pierzi temporar tonusul muscular. Oamenii de știință au ajuns la concluzia ca acest lucru are loc pentru a proteja corpul de la mișcări în timpul somnului care v-ar putea răni.

Când are loc faza REM?

În mod normal, faza REM poate apărea între 60 și 90 minute după ce ai adormit. În timpul unui somn complet, parcurgi patru etape de câteva ori la rând, trei faze de somn non-REM și o fază de somn REM. Fiecare dintre aceste faze durează 90 până la 120 minute. Cu fiecare fază de somn se lungește si REM, cea mai de durată fază fiind în a doua parte a nopții.

• Prima fază: În această etapă are loc trecerea de la starea de veghe la cea de somn, care durează în medie câteva minute. Mușchii încep să se relaxeze, iar respirația și mișcările ochilor devin mai lente. Dacă nu se întâmplă nimic care să ne disturbe, trecem în etapa următoare de somn.
• A doua fază: Temperatura corpului și ritmul cardiac scad. Această etapă este caracterizată prin forme de unde EEG și complexe K. Este cea mai de durată etapă, în timpul acesteia organismul se pregătește pentru un somn profund. De asemenea, poți fi trezit cu ușurință în timpul acesteia. Durează cel mai mult timp dintre toate etapele și ocupă aproximativ 50% din durata totală a somnului.
• A treia fază: Este o etapă a somnului profund în care organismul se odihnește și restabilește, fiind esențial pentru sistemul imunitar, mușchi, oase și țesuturi. Undele delta din creier devin foarte lente, iar trezirea din această fază devine foarte dificilă, iar dacă suntem treziți devenim amețiți și dezorientați.
• A patra fază (somn REM): În acest stadiu este cel mai probabil să ai vise. De asemenea, ochii se mișcă rapid sub pleoape, respirația și ritmul cardiac devin mai lente, iar tonusul muscular scade considerabil. Reprezintă aproximativ 20-25% din somnul total și este o etapă de somn profund împreună cu etapa 3.

De ce este important somnul REM?

Somnul REM este crucial pentru sănătatea noastră fizică și mentală. Această fază a somnului influențează mai multe procese biologice și cognitive. Iatâ câteva dintre cele mai importante aspecte legate de somnul REM:

• Consolidarea memoriei și învățare: Una dintre cele mai importante funcții a somnului REM este consolidarea memoriei. În timpul acesteia, creierul procesează informația acumulată pe parcursul zilei, transformându-le în memorii de lungă durată. În timpul acestei etape, creierul decide care memorii să fie păstrate și care nu. De asemenea, conform acestui studiu, lipsa acestei etape poate duce la pierderi de memorie și crearea unor memorii false.
• Procesarea și reglarea emoțiilor: În timpul acestei faze, creierul procesează emoțiile, reducând din intensitatea celor negative și le consolidează pe cele pozitive. Lipsa somnului REM poate duce la stări de iritabilitate, anxietate și depresie.
• Dezvoltarea creierului: Oamenii de știință presupun că somnul REM are un rol important în dezvoltarea creierului, deoarece nou născuții petrec majoritatea somnului în faza REM. Acest lucru este susținut și de faptul că animalele care se nasc cu un creier mai dezvoltat, petrec mai puțin timp în această fază.
• Refacerea fizică: În timpul somnului REM, mușchii se relaxează în totalitate, ceea ce reduce din presiunea acumulată pe parcursul zilei. De asemenea, contribuie la menținerea unui sistem imunitar sănătos, cât și la regenerarea oaselor, mușchilor și țesuturilor.
• Pregătire pentru trezire: Spre finalul somnului, organismul începe să petreacă mai mult timp în faza REM, astfel pregătind corpul pentru o trezire mai ușoară.

Ce se întâmplă dacă nu ai parte de destul somn REM?

Lipsa somnului REM poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale. Aceste efecte pot fi de scurtă și de lungă durată. Iată câteva dintre cele mai importante probleme asociate cu această etapă a somnului:

• Probleme cu memoria și dificultăți de învățare
• Instabilitate emoțională
• Dificultăți de concentrare
• Afectarea imunității
• Stare de somnolență

Tulburări asociate cu lipsa somnului REM

• Tulburare RBD: Persoanele cu această tulburare nu au mereu parte de blocare a sistemului muscular, astfel ei pot acționa asupra viselor prin mișcări precum lovituri cu pumnul sau piciorul, cât și strigăte, astfel punând sub risc partenerii, cât și pe ei înșiși. RBD adesea precede dezvoltarea unei boli neurodivergente.
• Narcolepsie: Când sunt treji, anumite persoane pot pierde brusc tonusul muscular, acest lucru se asociază cu trecerea rapidă din starea de veghe în somnul REM. Câteva dintre simptome sunt somnolență în timpul zilei, somn REM perturbat sau halucinații similare viselor.
• Apnee obstructivă în somn: Chiar dacă apneea nu apare doar în timpul fazei REM, aceasta cauzează ca organismul să treacă într-o fază ușoară de somn, astfel reducând semnificativ cantitatea de somn REM pe care o primește acea persoană, ca și rezultat duce la o stare de somnolență.